Mucopolizaharidoza

Definiţie Termenul de mucopolizaharidoză defineşte o acumulare în exces a mucopolizaharidelor, substanţe constituite din lanţuri lungi de molecule de hidraţi de carbon. MPZ tip I este o boală monogenică, datorată deficitului unei enzime lizozomale, α – L–iduronidaza, necesară pentru matabolizarea glicozaminoglicanilor (GAG). În prezenţa deficitului enzimatic, aceştia se vor acumula în lizozomii celulelor macrofage, determinând o suferinţă multisistemică: viscerală, osoasă şi neurologică.
Istoric
Descrierea clinică a bolii îi aparţine lui Gertrud Hurler (1919). În 1962, Scheie descrie un pacient cu un tablou clinic mai puţin sever, pe care îl consideră ca o formă frustă a sindromului Hurler, pentru ca ulterior să se demonstreze că ambele fenotipuri se datorează aceluiaşi deficit enzimatic.
Genetica
Gena care codifică sinteza α–L–iduronidazei este localizată pe braţul scurt al cromozomului 4 (4p16.3). Se cunosc peste 100 mutaţii. Cele mai frecvente (peste 50% din alelele mutante) sunt: două mutaţii nule (W402X; Q70X) şi P533R. Boala se transmite autozomal recesiv, manifestându-se în stare de homozigot sau heterozigot compus; riscul pentru boală într-o familie în care părinţii sunt heterozigoţi (purtători) este de 1/4.
Epidemiologie
Boala are caracter panetnic, cu o incidenţă aproximată la 1/100.000 nou născuţi.
Tablou clinic
Tabloul clinic are caracter multisistemic şi se instalează progresiv. În primul semestru de viaţă, se remarcă prezenţa herniilor (inghinală, ombilicală) şi a rinitei şi otitei frecvent recidivante sau cu evoluţie cronică. După vârsta de 6 luni, până la 12 ani, tabloul clinic al bolii este aproape complet.
Se remarcă:
Examinările de laborator Examinările nespecifice au ca obiectiv evaluarea suferinţei organelor şi sistemelor afectate: EKG, ecocardiografie, radiografie toracică, probe funcţionale respiratorii, radiografii osoase şi osteodensitometrie. Examinarea specifică de elecţie constă în determinarea activităţii α – L–iduronidazei în leucocite sau fibroblaşti, aceasta având la pacienţi valori situate sub 1% din valoarea normală. Analiza ADN permite precizarea mutaţiilor (diagnostic molecular). Corelaţia genotip-fenotip este imperfectă, cu excepţia mutaţiilor nule care determină apariţia celor mai severe forme de boală.
Tratamentul
Tratamentul specific, încercat iniţial a fost transplantul medular, cu rezultate incerte şi grevat de un mare risc. În prezent, este disponibil tratamentul de substituţie enzimatică (TSE) cu α –L–iduronidază. Preparatul comercial, se administrează săptămânal în perfuzie i.v., în doză de 100 UI/kg/doză. Tratamentul nespecific (paleativ) vizează diferitele manifestări clinice ale bolii: proteză auditivă, grefă coronară, shunt ventricular peritoneal; decompresiune chirurgicală a nervului mediam, oxigenoterapie, eventual traheostomie pentru riscul de apnee în somn, adeno-amigdalectomie, cura herniilor abdominale, tratament ortopedic.
Profilaxia este posibilă prin diagnostic prenatal: diagnostic enzimatic (dozarea activităţii α – L–iduronidazei în celulele amniotice �n săptămâna XVI-a sau �n celule obţinute prin biopsia corionului vilozitar � în săptămâna XII-a de gestaţie) sau diagnostic molecular, dacă sunt cunoscute mutaţiile existente în stare heterozigotă la părinţi.
Situaţia pacienţilor cu MPZ tip 1 în România
Diagnosticul specific enzimatic este posibil în ţara noastră din anul 1997, în Centrul de Patologie Genetică din Cluj (v. coordonatele Centrului la �Boala Gaucher�). Sunt diagnosticaţi specific 3 pacienţi, dintre care pentru doi (frate şi soră) s-a obţinut TSE . Fundaţia Română pentru Boli Lizozomale (v. coordonate la ”Boala Gaucher”) include şi pacienţi cu MPZ 1.
Centrului de Patologie Genetică din Cluj – Centrul de Diagnostic al Bolilor Lizozomale – deservit de medici din Clinica Pediatrie I , Str. Moţilor 68, 400370 Cluj,
Contact: Prof. Dr. Paula Grigorescu-Sido , tel/fax 0264-592446, e-mail: p_grigorescusido@yahoo.com
˜
Fundaţia Română pentru Boli Lizozomale˜,sediul în Târgu–Jiu, str. Victoriei, Bl. 39, sc. 2, ap. 2,
Preşedinte: Dr. George Sîncă